Așa cum arată Adela Toplean, după atentatul asupra Turnurilor Gemene ale World Trade Center din New York din 9 septembrie 2001, care a șocat întreaga lume, dar și după tragedia de la Colectiv și scandalul Hexi Pharma, și noi, românii, am intrat într-un „carusel absolut infernal”.

Astfel, pandemia și războiul din imediata noastră vecinătate nu au făcut decât să consacre această șubrezenie sufletească și „relația contorsionată, absolut dramatică, cu pericolul”.

Ca atare, Adela Toplean ne propune ca, pornind de la această prezentare realizată cu uneltele tanatologiei, să căutăm împreună răspunsul la trei întrebări fundamentale: 1. Cum întâmpinăm pericolul? 2. Ce facem practic când nenorocirea se întâmplă? Și 3. Ce se întâmplă când ne confruntăm cu pierderea.

În ceea ce privește misiunea asumată de studiile morții (Death Studies), invitata episodului 6 al Dozei UB de Știință arată că rolul tanatologului este acela de a oferi o „anumită inteligibilitate morții și muririi.

Dar, cu prețul acesta, ea propune și un control asupra sensurilor sale. Astăzi tanatologia nu e doar despre responsabilitate teoretică, despre evaluări și sistematizări ale practicilor morții. Tanatologia își asumă și niște responsabilități civice, de corectare, de redefinire a anumitor practici”.

Este specialistă în tanatologie/Death Studies, doctor în filologie cu o lucrare despre Moarte și Lumea de Apoi in discursul modern și în credințele populare. A publicat numeroase studii de sociologia morții în Marea Britanie, Suedia și Germania. E membră fondatoare a Asociației Române de Studii Religioase și membră a Association for the Study of Death and Society. Din 2011 este lector dr. la Facultatea de Litere a Universității din București.

A scris numeroase articole academice și mai multe cărți de tanatologie. Profilul academic al Adelei Toplean, care pune la dispoziție o parte dintre lucrări, poate fi accesat aici.